luni, 27 decembrie 2010

Plugusorul de la Ramnicu Sarat

PLUGUŞORUL 2010/2011

Aho, aho, oameni şi fraţi
Mai de jos sau mai bogaţi
Lângă plug vă adunaţi
Şi uratu-mi ascultaţi
C-am venit pe scurtătură
Cu tălăngi, buhai, bici, gură
Cu iubire, fără ură
Să tragem o arătură
Şi să facem urătură

Băgaţi, măi chiuitură
Că-n aşa harababură
Numai asta nu se fură!... Hăăăi...

Am venit cu pluguşor
Din poala Carpaţilor
De la Râmnicu Sărat
Unde bani nu s-au mai dat
La bugetul comunal
De cand avea bâtu’ cal
Şi umbla prin Bucureşti
Cu rădvane si caleşti...
L-am urat pe Dom’ Holban
Care cică n-avea bani
Şi ne-a dat câte-un şurub
Şi-un ştiulete de porumb
I-am cerut nişte ţigări
Şi ne-a trimis la plimbări
Că demult suflarea-şi dete
Fabrica de Ţigarete
Unde-a fost Turnătoria
Se întinde-acum câmpia
Că a fost privatizată
Şi s-a furat la bucată
De-a rămas locul curat
De arat, de semanat
Sau de dat pe bani frumoşi
La băieţi ingenioşi
Care-or şti ei ce să facă
Într-o urbe-aşa saracă -
Cum făcu madam Plăcintă
Cu-a Confecţiei incintă
A luat-o pe daiboj
Şi-a scos pe ea bani frumosi
Revânzând terenu-apoi
Pe un sac de euroi
Locul are-acum alt brand
“Super-market Ka-uf-land”!
Tot aşa, găinăria
Şterse si Rafinăria
Decând cu privatizarea
Şi-a pierdut urbea suflarea
Că foarte mulţi râmniceni
S-au dus la italieni

Hăiţi zdravăn, măi flăcăi
Sa v-audă ăia răi
Să se...scape-n budigăi !... Hăăăi...

Aho, măi copii, ahoou !
C-ajunserăm la Buzau
Cu alai şi tămbălău
Şi sperand că pică banu’
L-am urat pe dom’ Mocanu
N-avea nici un sfanţ, sărmanu’
Şi-a zis să venim la anu’
C-atunci o sa-i aibă pile
Pe Cezar şi Ion Vasile
Fiindcă social-democraţii
Nu-l mai au de-o vreme-n graţii
Se pare c-a pierdut meciu’
Cu Zgonea şi cu Ghiveciu
Ce l-au prins la-nghesuială
Cu tânărul Boşcodeală
Acum nu mai face fiţe
El - ce-a-mbarligat la iţe...
Am plecat ca disperaţii
De mai să trecem Carpaţii
Noroc că pe la Pleşcoi
A dat foamea peste noi
Ne-am dus la domnul Primar
Şi ne-a scos din galantar
Vreo cinici kile de cârnaţi
Rumeni si usturoiaţi
Brand al Munţilor Carpaţi
Pe nedrept politizaţi
Pentru-a căror frunză verde
Prinse lumea să se certe...

Trage bice, mai baiete
Mai departe de perete
Sa suspine-n geamuri fete!... Hăăăi...

Şi tot visând la parale
Ne-am întors, nene, din cale

Ajunserăm la Focşani
Unde Domnul Oprişan
Ne-a dat câte-un kil de vin
Că n-avea-n buget ţechini
Ne-a plăcut – să fim oneşti
Vinul său de Odobeşti
Sau de Panciu – nu mai ştiu
Că se făcuse târziu
Când ne-am pus din nou pe cale
De la vila dumisale
Ameţiţi ca nişte cuci
Cu traista plină de nuci
(Că ne-a dat şi-aşa ceva
Cum n-aveam timp de-o sarma)...
Ei, şi-aşa, aghesmuiţi
Şi destul de hămesiţi
Cu buzunările goale
De râvnitele parale
N-am mai urcat în Moldova
C-au venit ai lor cu toba
Şi-un buhai cam rebegit
Au urat şi-au povestit
Că-n Moldova, măi bădie
Ar fi şi mai sărăcie
N-au şorici, jumări, slănină
N-au nici banii de chenzină
Că-n procesul de reformă
Li s-a tot tăiat din normă
În bugetele locale...
Dar mirosul de parale
Mai sunt unii care-l ştiu
Cic-ar fi portocaliu
De-aia Flutur, la Suceava
Pare-a şti cum merge treaba
Are teancuri de biştari
Însă nu dă la plugari
Îi ţine pentru chindii
Şi serbări portocalii...
Fluturaş, Măria Ta
Dă-ne şi nouă ceva
Nu-ţi cerem turme de oi
Dă-ne nişte euroi
Să ne înţolim şi noi
Că suntem flămânzi şi goi

Mânaţi Plugul, măi flăcăi
Peste munţi şi peste văi
Printre postere cu oi! ... Hăăăi...

Şi pe la Pinalti-n Neamţ
Se mai găsesc ceva sfanţi
Da’ şi ăsta-i pe culoare
Nu dă bani pentru urare
Megieşii din Bacău
Jură că n-au văzut leu
În bugetul dumnealor
De pe vremea turcilor...
Ăilalţi, la Botoşani
N-au mai administrat bani
Din vremea lui Vodă Cuza
Măcar că le crapă buza....
Pe la Iaşi, Domnul Nechita
N-are nici măcar atâta
N-a hrănit buget local
Din vremea lui Decebal...
Milă mi-e de dumnealui
Dar şi de cei din Vaslui
Măcar că, ăstora, boiu’
Li-l mai drege Porumboiu...
Am merge noi la Galaţi
Dar şi ăia-s oprimaţi
N-au mai primit bani acolo
De pe vremea lui Apollo
N-au, săracii, ce mânca
De mi-i plânge Dunărea
Dacă-i vezi, te-apucă mila
Şi iei drumul spre Brăila
Unde, la nea Bunea-Stancu
Nu e chiar aşa gol sacul
Că bugetul brăilean
E pe peşte, nu pe bani
Cât ar fi ei de săraci
Tot ţi-ar pune în desagi
Un şalău ori o scrumbie
De-o scordalea, de-o plachie

Hai flăcăi, cu gălăgie
Pocniţi biciul cu furie
Să răsune in campie

N-am bătut noi multă cale
Şi ne-a prins o mare jale
Că se înnoieşte anul
Şi ne geme Bărăganul
Nu de recolte bogate
Ci de jalea de prin sate
Bate Crivăţu-a pustie
Şi-aduce tot sărăcie
Ce se-aşterne între noi
Din Constanţa-n Dorohoi
Şi de-a latu-n toată ţara
Din Tulcea la Timişoara
Din Giurgiu la Satu Mare
Tot alean şi-nnegurare
Plânge brazda pe tarlale
Că ţăranii n-au parale
Nici de-o litră de jumări
Nici măcar de-nmormântări
Parc-ar fi ieşiţi din timp
De-atâta pustiu pe câmp
Curg fântânile-nnapoi
C-au dat iama peste noi
Hoarde de tembeli şi hoţi
De ne lefterirăm toţi
Lumea vede că nu-i bine
Am dat fabrici şi uzine
Şi ne-am încasat papara
Vânzând pe nimica ţara
Ar muri de moarte rea
Nici nu s-ar mai închina
De-ar vedea cum ne-am vândut
Gelu, Glad, Menumorut
Seneslau ori Litovoi
Crunt s-ar mai răsti la noi

Înc-o brazdă, măi flăcăi
Să ştie lumea că noi
Am fost nişte nătărăi!...Hăăăi...

Am mai sta noi la poveşti
Da-i de treabă-n Bucureşti
Că s-a-ncins demult ogorul
Şi asteaptă Pluguşorul
Că s-a ridicat mai an
Marele Ales Traian

A facut un mare blat
Şi din nou s-a-nscăunat
Pe tron s-a aridicat
Peste ţară s-a uitat
Sa găsească loc curat
De unde nu s-a furat
Şi-ntr-o strâmbă zi din an
A dat iama la ciolan
Cu o hoardă de zbanghii
Şi fomişti portocalii
Şi-au tot ros şi iarăşi ros
Sufletul din noi au scos
Iară când simţiră criza
Au dublat potul şi miza
Puşi pe adunat avere
Au furat din ministere
Şi bugetele locale
Tot ce însemna parale...
Ne furară mişeleşte
Şi, cum Anul se-nnoieste
Prinser-a se jelui
Că nu mai au ce ciordi
C-au tot risipit avere
Să rămâna la putere
Un mandat de-o veşnicie
Hoarda cea portocalie...
Da-le Doamne, Tu, ce vrei
Numai scapă-ne de ei
Nu le da ce dânşii vor
Dacă ne mai vrei popor
Că ne-ar omorî cu zile
Pentru merţane şi vile
Ne iau pâinea de la gură
Pentr-o simplă sinecură
Ne pun viaţa-n portofel
Să petreaca in Seychelles
O vacanţă ca de vis
Să se plimbe prin Paris
Roma, Londra ori New York
Exhalând miros de porc
Dă-le, Doamne, Tu ceva
Că nu-i mai putem răbda
Ne-au minţit fără ruşine
Că o să trăim mai bine

Şi de cum s-au instalat
S-au pus - hoardă - pe furat
Iar când secă vistieria
S-au gândit că-n Romania
Ar mai fi resurse varii
Pe la pensii şi salarii
Şi-au scornit un set de legi
De furat de la cei blegi
Au pus la mezat poporul
Ca să jubileze Chiorul
- Ascultaţi ce vă spun eu:
Ăsta-i mare derbedeu
De-aia, pentru el şi-ai săi
Porniţi Plugul, măi flăcăi
Să punem capăt poveştii
Să străbatem Bucureştii
Regaţeni si ardeleni
Să mergem la Cotroceni
Să-i trgem o...brazd-adâncă
Celui presedinte-încă
Iar din bice şi buhaie
Să facem o hărmălaie
Lumea toată să se-adune
Ţara-ntreagă să răsune
Să-ncingem un hopa-tropa
Să tresară Europa
Că prea ne îmbârligară
De trăim fără de ţară

Trageţi, măi, brazda mai rară
Pan’ la Cotroceni, la scară
S-alungăm ciuma din ţară!...Hăăăi...


Col(R) Marian Ilie

luni, 27 septembrie 2010

Scrisoare deschisa - Liderilor politici

Scrisoare deschisa


Domnilor lideri politici,


Timp de peste douazeci de ani ati carmuit tara dupa cum v-au dictat constiintele si dupa cum v-au ajutat puterile si abilitatile. Stiti bine, sunt convins, ati carmuit tara prost - catastrofal, domnilor! Ati dezmostenit poporul de agoniseala a jumatate de secol de truda colectiva, ati indatorat Romania - fara vreun rezultat palpabil - cu de peste zece ori suma imprumutata si restituita integral de regimul comunist. Ati creat, aici, o falie de nesurmontat intre bogati si saraci si ati aruncat in hau scara de valori cu care sa se poata trece de pe un mal al abisului pe celalalt - astfel incat fiecare sa ocupe locul ce-l merita in societate. Cum este posibil ca dupa atata risipa de resurse sa nu mai aveti din ce va hrani poporul? Cum de nu mai sunt bani pentru salarii pensii, sanatate, educatie - dupa ce ati instrainat atata avere si ati facut asa imprumuturi?
Am ramas siderat de seninatatea cu care mai ieri seful statului afirma ca in Romania “avem 46.000 de investitii deschise” - deci, incepute cine stie cand si neterminate. Este infioratoare senzatia ce mi-o da gandul ca simpla deschidere a unei investitii inseamna alocarea de la bun inceput a cel putin 100.000 de Euro; sunt mult prea multe miliarde - si este pacat ca nimeni nu sta sa calculeze - aruncate pe furis in conturile unor firme infiintate si sustinute pe piata doar pentru a “cotiza” la guvernanti. In masura mai mare sau mai mica, toti v-ati bucurat de binefacerile acestui transfer de resurse din avutia comuna in cea privata, nu atat pe criterii de partid, cat mai ales dupa politica cercurilor de interese.
Cu aceeasi condamnabila seninatate presedintele evoca, printre cauzele insuficientei fondurilor pentru pensii si salarii faptul ca anul acesta, in loc sa scada, cheltuielile la acest capitol au crescut fiindca in anumite institutii s-a acordat al 13-lea salariu si s-au dat prime. Ce merite sa fi avut cei premiati, ca sa merite un astfel de transfer de fonduri din salariile celorlalti in buzunarele lor? Mai vorbea indarjitul nostru presedinte de sumele mari de la capitolul ajutoare sociale deturnate pentru obtinerea voturilor. Cine a platit mita electorala cu bani deturnati de la buget si cine a castigat alegerile? In tara asta chiar nu se mai pedepsesc delapidatorii?
Pe domniile voastre chiar nu va cuprind fiorii afland ca in perioada 2004-2008, de la 6,4 milioane de asistati sociali, s-a ajuns la 13,9 milioane - si cine stie ce s-a mai intamplat in ultimii doi ani? Adica, sa nu te ia cu fiori cand te gandesti ca daca pentru fiecare asistat se cheltuie - sa zicem - macar trei milioane de lei vechi (!?) pe an, rezulta alte multe miliarde risipite, intr-un serial de guvernari “cu gandul la viitoarele alegeri”- cum tot pesedintele declara, fara sa se arate prea indignat. Este oare posibil asa ceva, in conditiile in care ne-am imputinat cu mai bine de un milion si cand alte 3-4 milioane de romani au plecat la munca prin strainatati? V-ati perindat la putere si ati aplicat cu totii modelul, intr-o intrecere incomparabil mai paguboasa decat vechea intrecere socialista.
Stim, ati mizat si mizati in continuare pe nestiinta multimii, pe care o tot bombardati si o mituiti cu promisiuni toxice, inducandu-i acea stare de letargie in spatele careia sa va puteti interpreta rolurile - pentru care putini dintre actorii cu care v-ati inconjurat au chemare. Vi se pare imposibil sa va recunoasteti greselile - multe din ele, probabil, inerente si independente de vointa domniilor voastre. Ducand in carca stigmatul acesta nu facerti decat sa afundati si mai mult in mocirla intreaga societate.
Nu populatia l-a adus pana la Cotroceni pe acest presedinte care - auziti! - se lipseste de serviciile politiei si jandarmeriei, ci dumneavoastra, partidele prin care a colindat ori cu care s-a aliat, timp de doua decenii. Este timpul sa-i strigati, pe aleile acelea pavate cu bune intentii ale politicii, ca aceste doua institutii sunt eterne, acolo unde sunt, si ca doar el este cel la care se poate renunta fara a perjudicia eternitatea tarii si a natiunii. Maine poate ca Indarjitul va renunta si la armata si la tot si va proclama Republica Autonoma CotroCecenia, timp in care domniile voastre va veti zbate la fel de indarjiti sa aplanati cumva acutele disensiuni din interioarele partidele ce le conduceti si mai putin pe cele interpartinice, sperand ca astfel va veti spori capitalul electoral. Aveti datoria morala sa ne scapati de acest “vacar suparat pe sat” si sa puneti ordine in propriile curti.
Toate astea nu s-ar fi intamplat daca partidele dumneavoastra si-ar fi urmat doctrinele,
si-ar fi respectat electoratul si ar fi pus inainte de orice interesul general. N-au facut-o,
au abandonat inca din fasa principiile. Lupta pentru putere a capatat din ce in ce mai mult trista conotatie de “ciolaniada”. O biata primarie intr-un colt de tara devine mai importanta decat reduta Grivita; nu conteaza cine va e candidatul si de ce este el in stare, important este sa mai castigati o primarie - pentru care alegerile sunt un trist spectacol de tragicomedie, cu masini jegoase ori bengoase parcate pe la cotituri de sosele si ulite hopuroase, cu grupe de interventie electorala gata sa mai efectueze un transport de bani, obiecte de imbracaminte, de uz personal ori casnic, sau - mai nou - materilae de constructii, intr-o jalnica goana dupa voturi. Asa a ajuns tara pe mana cui nu stie sa o administreze altfel decat furand, furand si iar furand. Domniile voastre nu mai aveti nici macar curajul sa masurati cine si cat a furat, asa ca totul a devenit o intrecere de “cine fura mai mult”.
Oare tara asta mai are un viitor?
Cand veti vota o lege care sa interzica migrarea de la un partid la altul?
Care partid si cand va renunta definitiv si irevocabil la mita electorala?
Cine si cum va convinge saracimea tarii sa sanctioneze mita electorala?
Cand veti inlocui vechile garzi de politicieni corupti si compromisi cu oameni competenti si onesti, performanti, capabili sa puna inainte de orice interesul major al salvarii si propasirii tarii?
Care din partide va lua la puricat istoria ultimilor douazeci de ani si va explica natiunii greselile infaptuite, autorii si mobilurile lor? Cine si cum va inlatura consecintele si va indrepta greselile?
Care din partide va putea sa-i redea poporului roman demnitatea calcata in picioare, in aceasta epoca de adanca transformare a Lumii?
Care partid va avea curajul sa ia in serios proiectul propus natiunii prin Legea Cojocaru, fara teama ca prin aplicarea ei o parte din membrii sai isi vor vedea serios impozitate averile dobandite ilicit?
Cat anume din ce i s-a furat va mai putea fi restituit poporului roman?
Va mai ganditi, oare, la poporul roman? Aveti somn?
Asa sa va ajute Dumnezeu!

Diplomat militar in rezerva, Col(r) Marian Ilie

luni, 9 august 2010

De ce tac asociatiile (ONG-urile) militarilor

Este evident ca n-am scris eu asta, ca eu nu sunt in SCMD si nu stiam.
Dar mi se pare ca nu este lipsita de logica. Ba chiar sunt tentat sa
cred ca este adevarat!
IM
*****
Faptul ca ministerele(structurile) cu organizare militara pe langa
care functioneaza asociatii ale cadrelor militare in rezerva si in
retragere au depus toate eforturile pentru a determina pe sefii si
membrii acestora sa renunte la orice forma de protest sau actiune
privind recalcularea pensiilor, inclusiv la inscrierea in SCMD,  cred
ca la aceasta data este cunoscut de catre toti cei interesati.
Combinata cu dezinformarea si manipularea, apreciez ca aceasta actiune
a actualilor guvernanti a dat oarecare roade, reusind sa tina departe
de SCMD o mare parte a corpului generalilor si in proportie de peste
90% corpul maistrilor militari si subofiterilor- aceasta masa fiind in
principal manipulata prin promisiunea ca pensiile sub 3 000 de lei nu
vor fi recalculate si prin inducerea idei ca pensiile "nesimtite"
apartin ofiterilor superiori si generalilor; mare parte din acestia
sunt convinsi si acum ca lor nu le vor fi recalculate pensiile si
viseaza la ziua cand vor avea pensia egala cu cea a unui colonel sau
general!
   O alta actiune de manipulare si dezinformare s-a desfasurat asupra
pensionarilor din domeniul informatiilor, acreditandu-se ideea ca
acestora nu le vor fi recalculate pensiile - cea mai mare cacialma
luandu-o cei din SRI; foarte sobri, rezervati,increzatori in stapani
pe veci, acestia, desi ar trebui sa "citeasca" cel mai repede cand se
desfasoara actiuni de dezinformare si manipulare, ca doar prin
structurile lor sunt organizate si desfasurate, au pus botul cum se
spune! Cand au vazut insa baietii ca e groasa si stapanii i-au tradat,
cum au facut-o de zeci de ori in ultimii 20 de ani, au incercat sa
puna de un proces prin asociatia de pensionari impotriva acestei legi
marsave,de recalculare a pensiilor, care le va reduce veniturile cu
pana la 50%. Dar daca credeti ca hahaitul doarme si nu are un as in
maneca, va inselati: prin sluga de casa(a se citi seful SRI) i-a
chemat la ordin pe presedintii asociatiilor de pensionari  si ce
credeti ca le-a spus: "Pensiile voastre vor fi reduse foarte putin ca
sa nu ni-i punem pe ceilalti in cap,daca nu incetati si nu renuntati
la orice forma de protest va fi scoasa o lege, care pentru fostii
securisti va acorda o pensie egala cu pensia minima pe economie- voi
pensionarii SRI proveniti din securisti si populatia va aprecia o
asemenea masura". Si uite asa le-a fost pus pumnul in gura
pensionarilor unei structuri militare,(iar uni au pus din nou botul!)
detinatori de impotante informatii privind modul cum a fost furata
averea tarii ;si actualii guvernanti, in lipsa de o alta sursa de
imbogatire pe timpul mandatului, ne fura pensiile. Pensionari din SRI,
nu va resemnati in fata hotului care ne fura munca noastra de o viata
- PENSIA- veniti in SCMD alaturi de ceilalti pensionari militari,
pentru a lupta cu mijloace legale impotriva dusmanului comun. Cred ca
va veti trezi mai repede decat in 1989!

sâmbătă, 7 august 2010

Raspunsul domnului General (r) Chelaru Mircea

Domnule colonel,
vă mulţumesc pentru disponibilitatea d-stră de a mă atenţiona asupra
câtorva aspecte.
la otv nu m-am dus nici ca agent electoral, nici ca produs al
facultăţii politice şi nici ca adept ori susţinător al lui dd, "fără
rezerve". dimpotrivă! veţi constata şi singur dacă vă veţi detaşa de
percepţia sugestionată.
ceea ce am expus reprezintă o analiză însoţită de soluţii reale
cuprinse de mai bine de 7 ani în strategia punr, preluate de mişcarea
reformatoare şi cuprinse în noul model constituţional in curs de
definitivare.
nu am făcut referire la nici una din ele pentru că nu am în intenţie
să politizez sentimente şi nici să fardez politici populiste sau
politruci cosmetizaţi!
dacă se trăieşte într un mediu atât de suspicios şi lipsit de
bunăcuviinţă, nu este nici vina mea şi nici a d-stră. totuşi putem fi
atenţi a nu distruge ceea ce pleacă din sinceritate şi onestitate.
cunosc şi susţin cauza cojocaru. nu cunosc dedesupturile dintre dd şi
domnia sa. şi nici nu mă interesează, dat fiind profilul ambelor
personaje de care prefer să fiu detaşat.
interesant! denumirea de partid al poporului am discutat-o şi cu dl
cojocaru. punr şi-a propus ca denumire în 2006 această sintagmă,
preluată fiind de la mrş. averescu, 1921. apoi a cochetat cu ea vadim
tudor dar a renunţat la indicaţiile preţioase ale lui bolcaş. este
preluată speculativ acum pe fondul dezastrului actual.
din ataşamente am reţinut că acţiunea de bază s-a consumat pe 03 iulie
2010. este ziua mea de naştere. am împlinit 61 de ani. o coincindenţă
care mă flatează dar nu-mi schimbă decizia de a mă ţine departe de
ispite imbecile
şi în final. dl cojocaru a plecat din start cu handicapul
administraţiei iliescu, pe care l-a slujit nepermis de habotnic, dar
de la care, ca şi mulţi alţi buni români. a primit doar trădare. apoi
rigiditatea nu i-a permis să negocieze subtil pentru o cauză nobilă şi
extrem de dreaptă. acum totul este intenţie consumată de o istorie
imbecilă ireparabilă. doar dacă, prin excepţie, ieşim din această
"normalitate" fabricată de 20 de ani, prin alte mijloace şi procedee.
Cu senină detaşare,
General(r.) dr. Mircea Chelaru

joi, 5 august 2010

Domnului general Chelaru

----- Forwarded Message ----
From: Marian Ilie
To: cchelaru@email.ro
Sent: Thu, August 5, 2010 2:29:30 PM
Subject: Scrisoare deschisa

Stimate Domnule General Chelaru,
Inca sunt sub impresia puternica a intamplarii de acum doua nopti de
la OTV ce v-a avut ca protagonist pana la orele diminetii. Ati vorbit
frumos, in stilul pe care vi-l cunosc - si am inteles ca reintrati in
scena dupa o perioada de absenta autoimpusa. Ati fost in verva. Si
totusi, am ramas cu un gust amar, omul vertical din mine neintelegand
ce v-a determinat sa va alturati lui Dan Diaconescu, fara rezerve,
fara o evaluare initiala a situatiei si riscurilor implicite.  In
lungul dialog televizat s-a pomenit - destul de sumar - despre Legea
Cojocaru, in jurul careia se tese cu meticulzitate intriga “piesei” in
care ati acceptat sa jucati unul din rolurile principale. N-ati fost
curios sa-l cunoasteti si pe autor? Ar fi trebuit ca mai intai sa
accesati site-ul www.variantacojocaru.ro, ca sa intelegeti bine
partitura, iar daca gazda emisiunii nu v-a facut o astfel de
recomandare inseamna ca a avut interesul sa va ascunda ceva. Inteleg
ca, in tot ce ati discutat,  pur si simplu l-ati crezut pe cuvant pe
Dan Diaconescu? Va spun deschis parerea mea - care ma numar printre
cei dintai concetateni ce au studiat cu oarece interes “varianta
Cojocaru”, i-au inteles litera si spiritul, au comentat-o pe site si
au dezbatut-o cu prietenii. Va marturisesc faptul ca m-a captivat si
ca de la bun inceput am realizat puternicul impact la mase al acestei
doctrine, impact de care aveam sa ne si convingem cu timpul, din
comentariile de pe site, dar mai ales dupa strangerea - cu ajutorul
OTV - in scurt timp a unui milion de semnaturi  in sprijinul Legii
Cojocaru.
Si iata-ne ajunsi in miezul problemei, unde ma vad silit sa ma
disociez de dumneavoastra. Pentru ca, odata strinse semnaturile si
confirmat impactul, Dan Diaconescu l-a indepartat (azvarlit peste
bord) pe Dr. Constantin Cojocaru, insusindu-si milionul de semnaturi
de sustinere, textul legii, continutul doctrinei, denumirea si
programul Partidului Poporului concepute de acesta. Este ori nu este o
impostura, domnule General? Are importanta ca toate aceste bunuri
intelectuale nu sunt marca inregistrata, cand ele figureaza de cativa
ani pe site-ul domnului Cojocaru, cand popularizarea/promovarea legii
si doctrinei s-a facut de OTV cu participarea directa a autorului  in
studio si dialogul permanent al acestuia cu publicul (fapt rasfrant
atat in cota de audienta a emisiunilor cat si in cresterea numarului
de semnaturi de sustinere a Legii), cand multi dintre noi isi amintesc
discutiile si demersurile domnului Cojocaru (ca si ale prof. Rugina)
pe langa conducerea FSN, in incercarea de a  promova  ceea ce el (ei)
concepusera(ra) ca solutie pentru trecerea economiei romanesti la
capitalism?
Ar trebui sa stiti, cred, ca multi oameni avizati intr-ale politichiei
dambovitene creed ca in spatele lui Dan Diaconescu s-ar afla
presedintele Basescu. Si eu ma numar printre acestia, si ma gandesc cu
infrigurare ca iarasi ni se va juca o farsa cu “traitul bine” de ne
vom afunda iremediabil in haul istoriei, ca natiune. Vi se pare normal
ca DD sa inceapa deja de pe acum o campanie prezidentiala dupa tot
tipicul, doar pentru faptul ca dispune de cele doua posturi TV si de
resurse finaciare cat pentru o campanie veritabila ? Ce credeti
dumneavoastra ca il recomanda pentru o asa dregatorie? Deja sesizez
tot mai dese si pronuntate dereieri de la linia doctrinara ce a atras
simpatia atator sustinatori. Stiu, se mizeaza pe nauceala, pe
imbrobodirea romanilor, astfel incat - iarasi - ei sa nu-si dea  seama
ca au fost pacaliti decat cand va fi prea tarziu sa se mai poata
indrepta ceva. Va asigur, multe sperante ale romanilor se leaga de
doctrina “populara” propusa de Dr. Cojocaru. Da, doctrina Cojocaru
poate fi ammendabila, revizuibila, dar nu in halul in care o stalceste
zi de zi echipa de la OTV. Cititi pe sit-ul mentionat de mine si veti
vedea ca in Partidul Popular conceput de  Cojocaru n-au ce cauta
“celebrul senator” Dili Serbanoiu, si multi altii ca el, intre care
tot mai multi pedelisti in cautarea unei asa-zise barci de salvare
care de fapt sa fie o adevarata nava de desant in misiunea de a-i
replanta pe terenul care le fuge acum de sub picioare. Da, parerea mea
este ca inscaunadu-l pe Diaconescu presedinte - dupa chipul si
asemanarea sa - Basescu spera sa-si asigure impunitate siesi, familiei
si celor mai apropiati dintre actualii sai comilitoni.
Va pot asigura ca  sustinatorii relevanti (ca numar si calitate) i-au
ramas alaturi D-lui Cojocaru, in ciuda embargoului total ce i-a fost
impus de mass-media. Nu este drept sa se intample asa. Populatia
trebuie sa stie ce se petrece, sa cunoasca  si punctul de vedere al
celeilalte parti. Pe mine nu ma mai mira furtul intelectual al lui DD;
intr-o tara in care s-a furat o revolutie, s-a furat toata agoniseala
de jumatate de secol a “intregului popor”, se fura zilnic pe toate
caile - ce mai conteaza, acolo, un proiect de lege, o doctrina, un
partid politic. Fiti sigur, sustinatorii D-lui Cojocaru se vor zbate
si se vor bate pentru ca toti concetatenii sa afle ce ni se pune la
cale. Romanii cinstiti vor fi de partea adevarului. Legea Cojocaru nu
poate fi pusa in practica decat in spiritul  imprimat de creatorul ei,
sub directa lui administrare. Nu o putem lua de la capat cu un
presedinte priceput doar la invarteli si matrapazlacuri, dispretuitor
al legilor scrise si nescrise, cu ministri straini de domeniul pe care
il gestioneaza, cu aceiasi imbarligatori transpartinici in perpetua
vanatoare de oportunitati care sa le aduca avere. Domnule General, din
studioul OTV isi arata botul o struto-camila cu care tara se va duce
definitiv de rapa.  Din cate va cunosc (si va cunosc peersonal inca
din primele episoade CADA) nu puteti fi partas la nedreptatea ce i se
face distinsului autor al Legii Cojocaru, la impostura pe care DD isi
fundamenteaza intrarea in tromba in politica si sper ca veti actiona
pe mai departe in spiritul onoarei militare. Ar fi trist ca oamenii ce
reprezinta Armata - activi ori in rezerva - sa se implice intr-o
aventura politica  aducatoare de mari prejudicii tarii si poporului.
Trebuie sa le lasam fiilor nostri o Romanie in care macar sa se poata
respira, Domnule General - stiti asta mai bine decat mine!
Ca sa ma intelegeti mai bine, atasez doua comentarii si un punct de
vedere al D-lui Cojocaru  postate ieri pe site.
Va multumesc anticipat pentru rabdarea de a citi aceasta scrisoare
deschisa si va asigur, Domnule General de deosebita mea consideratie.
Cu nemarginit respect,
                                  Col.(R) Marian Ilie

Soni
SE POATE SI ALTFEL ……….
… Dupa o noapte de nesomn, la intilnirea dintre D.Diaconescu si Mircea Chelaru,am ceva “nedumeriri”:
– nu mi-am dat seama ce cauta acest fost general al Armatei Romane pe postul OTV, deoarece am observat modul in care “se gudura” pe linga D.D.
La fiecare cuvant slobozit din gura, eram numai ochi si urechi. La un moment dat a ajuns chiar sa dea ordine lui D.D. spunandu-i ca ” noi, poporul roman, am ajuns sa ne uram atat de mult, incat, poate nu vom mai avea timp sa ne impacam”;
– spre dimineata, ora 4,28, a spus ca ” viitorul partid al poporului ar trebui sa fie dimensionat numai atat cit va fi nevoie”;
Eu unul “nu am inteles”, fiind o fire suspicioasa, ce a vrut sa spuna?
Nu cumva oare prin metodele de “manipulare” pe care le detine vrea sa fie si Domnia-sa un viitor candidat la responsabilitatea( asa cum sustinea intruna) de Presedinte al P.P.-ului ????
Fiind o personalitate extrem de cunoscuta, cu un CV bogat,marcata de un inalt patriotism, eu unul ii urez succes!


Răspunde august 3, 2010 la 8:00 am
Face parte din strategia de manipulare a maselor! Dupa cum prea bine se stie, si in armata, ca si in alte institutii de stat, promovarea pe cele mai inalte trepte ierarhice nu s-a facut pe baza de competente profesionale ci pe baza de obedienta si pe criterii politice (chiar daca o sa-mi spui ca armata nu face politica). Spun asta in calitate de fost ofiter activ al armatei romane.
Inainte de 89, exista in cadrul Academiei de Inalte Studii Militare o sectie numita Sectia Politica. Aceasta sectie era pepiniera de generali. Puteai sa fii oricat de capabil, daca nu treceai pe la Sectia Politica, cariera ta militara era plafonata. Astazi nu mai recunoaste nimeni acest lucru (ca a absolvit Academia la Sectia Politica) si e si greu de demonstrat pentru ca dupa revolutie li s-au echivalat studiile si li s-au dat alte diplome.
Sa revenim acum la cazul nostru. Discutiile patriotarde pe care le-ai auzit tu aseara, sunt de fapt fragmente (adaptate la context) din cursurile de oratorica invatate in academie. Reteta e urmatoarea: Pui intr-un vas minciuna cu adevar, le amesteci bine, mai pui in vas putin “patriotism”, “Eminescu” (sau alt scriitor sau poet considerat national), mai pui cateva miligarme de “unguri” si le tii la foc cateva ore! Rezultatul, cu siguranta, va fi cel scontat.
Acest general e parte a scenariului. E simplu: serviciu contra serviciu. Noi, partidul, te-am ajutat cand ai avut nevoie, acum tu trebuie sa ne ajuti!
PDL se reorganizeaza, si are nevoie de “sange proaspat”. Aici intervine esalonul doi din partid, care vor forma noua structura de conducere a noului partid al lui Diaconescu. Ei vor fi “interfata” iar sforile se vor trage in continuare “din culise”.
1.Va somez sa aduceti probe care sa ateste ca am fost invitat de doua ori la reconciliere la Tudor in emisiune si nu am dat curs invitatiilor.
2. La OTV voi merge atunci cand;
2.1. OTV va elibera milionul de semnaturi pe care le-a sechestrat ilegal;
2.2 Persoana “desemnata” de Dan Diaconescu isi va retrage cererea depusa la OSIM prin care incearca sa devina proprietara denumirii de PARTIDUL POPORULUI, desi OTV-ul este cel care a prezentat, pe larg, telespectatorilor sai ACTUL CONSTITUTIV al PARTIDULUI POPORULUI, aprobat de adunarea ganerala din 3 iulie, 2010, a reprezentantilor celor un milion de sustinatori ai LEGII COJOCARU;
2.3.
Dan Diaconescu se va angaja sa respecte hoatararea adunarii generale din 3 iulie, 2010, care m-a imputernicit pe mine sa indeplinesc toate actele si formalitatile cerute de lege pentru inregistrarea PARTIDULUI POPORULUI la Tribunalul Bucuresti, sa nu se mai amestece in activitatea de constructie a PARTIDULUI POPORULUI si sa-mi predea toate listele cu semnaturi pentru PARTIDUL POPORULUI;
2.4. Dan Diaconescu se va angaja sa nu mai vorbeasca despre cine vor fi conducatorii PARTIDULUI POPORULUI si ai posibilului viitor guvern propus de acest partid. Conducatorii PARTIDULUI POPORULUI vor fi cei alesi de membrii partidului, in conformitate cu prevederile Statutului, iar membrii guvernului vor fi desemnati conform legii, nu conform vointei lui Dan Diaconescu.
2.5. Dan Diaconescu va recunoaste, public, parteneriatul dintre PARTIDUL POPORULUI si OTV ca fiind unul in care OTV sprijina, mediatic, PARTIDUL, iar PARTIDUL va sprjini candidatura independentului Dan Diaconescu la presedintia Romaniei.
3. Am primit informatia ca sunteti “seful filialei” PARTIDULUI POPORULUI la Ploesti.
Cum ati ajuns sa ocupati o astfel de functie?
C Cojocaru


Răspunde august 3, 2010 la 3:31 pm

vineri, 30 iulie 2010

Stimate camarade si stimati camarazi,

Zarurile s-au aruncat! Constatam, fara surprindere dar si cu un imens
dezgust, ca singura categorie de slujbasi care lipseste din textul HG
este cea a magistratilor. Da, ei se pretind a fi singurii care merita
platiti la standarde europene - de parca prestatia lor in folosul
societatii si democratiei s-ar fi ridicat cumva mai presus de
genunchiul unei broaste din republicile bananiere. De parca nu
justitia a fost institutia care ar fi trebuit sa stopeze procesul de
degradare sociala ce s-a extins timp de doua decenii, ca o uriasa
pecingine, pe chipul Romaniei - uratind-o, zbarcind-o, secatuindu-i
vlaga! De neiertat rusine!
In egala masura, rusine si camarazilor din SRI si celelalte servicii,
care au lasat ciuperca sa prolifereze! Ei, macar, sunt alaturi de noi
in cuprinsul acestei nefericit-concepute HG, asa ca...sa fie sanatosi,
alaturi de noi!
Daca exista categorii care nu merita acest tratament marsav, cu
siguranta, personalul Armatei nu-l merita; Armata s-a inscris prima
in standarde, ininte chiar de aderarea la NATO si, in ciuda saraciei
resusrelor alocate, este in masura sa indeplineasca misiuni de lupta
alaturi de trupe ale SUA , altor tari NATO si altor tari civilizate
din lume - asa cum se intampla in momentul de fata in Irak, Afganistan
etc.
Durerea este cu atat mai mare cu cat magistratii sunt cei in mainile
carora ne va fi pusa din nou soarta. Ce facem? In primul rand ne
organizam apararea. PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, sa nu ne jucam cu
soarta noastra. Ii adresez domnului Dogaru rugamintea de a organiza
actiunile de o maniera cat mai simpla, putin costisitoare si
eficienta, de a masura - sfatuindu-se cu ceilelti - fiecare pas,
inainte de a-l face. Esecul nostru ar fi singura "palma" ramasa de
administrat Armatei Romaniei pentru ca aceasta sa sucombe. Orice
decizie luata in mod unilateral poarta cu sine un grad mai ridicat de
risc decat una luata in echipa. Sa fim uniti, sa actionam organizat!
O problema majora de decis, cred eu, este cea a strategiei noastre;
deschidem o singura actiune pentru toti membrii sindicatului, ori
recurgem la hartuire - prin actiuni concertate pe regiuni, judete sau
filiale (cu ceeasi echipa avocatiala ori cu echipe/avocati locali -
dar neaparat, intr-o idee unica)? Bineinteles, fara a omite din
ecuatie detaliile legate de costuri. Sa asteptam concluziile
conducerii centrale si, in masura in care va fi nevoie, sa ne pregatim
sa le asiguram acoperirea...
Cu deosebit respect, tuturor,
Col(R) Marian Ilie - Fil. Ramnicu Sarat

vineri, 7 mai 2010

Oprea si pensiile militare

Joi, 29.04.2010, am participat la o intalnire a ministrului Oprea cu membrii Asociatiei Diplomatilor Militari in Rezerva si Retragere. Indelung asteptat, domnul ministru a procedat la o trecere in revista a ultimelor sale demersuri - pe care le coteaza drept pozitive - pentru Armata si industria de aparare, printre care:

1. Adoptarea, in guvern a unei ordonante de urgenta prin care toate stocurile de munitiei si piese de schimb se pun la dispozitia fabricilor, pentru deminlitarizare si valorificarea altfel decat "la fier vechi" - demers prin care se "da o gura de oxigen" fabricilor, care “nici nu vor pierde, nici nu vor castiga”; inschimb se evita un efort financiar considerabil de la buget (intelegeti ce vreti);

2. Elaborarea si aprobarea legii privind militarii angajati pe baza de contract;

3. Contactul si dialogul permanent cu toate asociatiile tangente Armatei, precum si cu conducerea celorlalte componente ale sistemului national de scuritate (MAI, SRI, SIE, SPP, Penitenciare) in vederea rezolvarii favorabile a problemei pensiilor speciale - problema pe care a catalogat-o drept prioritate strategica a Apararii, pentru Romania.

In legatura cu pensiile, dl. Oprea a tinut sa asigure auditoriul de faptul ca grupul pe care il conduce si urmeaza sa primeasca statutul de partid politic a pregatit propriul sau amendament la lege, care in Camera Deputilor va obtine majoritatea necesara, astfel incat pensiile militare sa nu scada. Cum era de asteptat, a reamintit faptul ca s-a angajat ca in caz contrar isi va depune demisia.

A fost un speech eminamente politic, de promovare a propriei imagini in randul auditoriului.

Am luat cuvantul recunoscand ca pensiile sunt prioritatea strategica, cu amendamentul ca evitarea adancirii faliei dintre Armata si popor generate de problema pensiilor militare trebuie sa fie obiectivul prioritar vizat. A urmat o pledoarie a domnului ministru pe tema amendamentului amintit; am mai reusit sa punctez doar ca, in opinia mea, ar fi mult mai simplu si normal ca Romania sa nu se abata de la principiile si criteriile dupa care sunt tratate pensiile militare in tarile NATO, UE si in alte state civilizate ale lumii.

Interventiile altor participanti s-au referit la aspecte precum diferenta dintre pensiile militare "vechi" si cele "actuale", aistenta medicala gratuita, modul inadmisibil in care serviciile juridic si financiar ale MApN actioneaza impotriva intereselor pensionarilor militari.

Greu de stavilit, domnul Oprea - acuzand o stare de mare oboseala, amenintand cu retragerea din adunare si facand repetate apeluri la inteligenta auditoriului si "Intelligence" ca domeniu de activitate al acestuia.

Nu "jocul de glezana" al ministrului, ci privirile si gesturile de repros ale unor camarazi m-au determinat sa nu continui acel dialog al surzilor. In cadrul unor discutii ultrioare au fost multi care m-au asigurat ca au inteles si sprijina punctul meu de vedere, altii s-au dumirit dupa discutiile dintre noi, iar altii s-au multumit sa-si exprime satisfactia ca nu le vor fi reduse pensiile.

joi, 6 mai 2010

Problema pensiilor militare la 24.05.1934

1
Adevărul, 24 mai 1934, p.5
CRONICA MILITARĂ
P e n s i i l e m i l i t a r e
Câteva aprecieri si propuneri
de general Alexe Anastasiu
Înainte vreme trecerea la pensie si situatiunea de pensionar nu erau privite de
militari cu amărâtă deceptiune decât doar sub raportul vârstei. Cuantumul pensiei, de
ex., fată de solda gradului din activitate, prezinta o diferentă bănească foarte mică; iar
ca tratament moral, regimul respecta riguros principiul erarhiei, întrucât nici un militar
activ nu primea o soldă mai mare de cât pensia unui grad superior.
Astfel, de ex., solda unui căpitan activ înainte de războiu (1916) era, împreună cu
indemnitatea (indemnizatia, n.n.) de activitate, 460 de lei.
Pensia unui maior era 466 lei. Deci căpitanul activ nu primea mai mult decât
maiorul pensionar.
Solda unui colonel din activitate 800 lei. Pensia unui general de brigadă 900 lei.
Și asa mai departe în sus si în jos.
După războiu însă, spiritul anarhizant ce-a stăpânit conducerea noastră a ignorat
sau a depreciat cu totul această măsură înteleaptă de disciplinare a contumirilor
(cuantumurilor, n.n.) bugetare la solde si pensii.
Astfel, de ex., solda unui maior cu indemnitătile bugetare este de 15.795 lei, iar
pensia unui general de corp de armată domiciliat într-o localitate de a patra categorie
este de 14.135. Prin urmare, un maior activ primeste mai mult decât un general de corp
de armată!
Or, principiile organice cari prezidează la constituirea, perfectarea si păstrarea
unui corp bun de ofiteri si de subofiteri activi (de carieră) cer, între conditiunele de
realizare, si un regim satisfăcător de pensii (subl.n.). Evident, prin tratament satisfăcător
la pensie nu se poate întelege astăzi un regim de favoruri ca pe vremea când militarilor
de carieră părăsind armata li se acodau titluri si proprietăti cu venituri mari, rente
frumoase si fel de fel de privilegii; dar, în nici un caz, acest regim nu poate si nu trebuie
să fie astfel încât militarul activ să se gândească la pozitia de pensionar cu oroare, iar
pensionarii s-o îndure ca pe o funestă calamitate.
2
Ne găsim astăzi în trista situatiune că militari activi cari altădată, când
îndeplineau numai una din conditiunile legale, cereau singuri trecerea lor la pensie,
astăzi nu stiu cum să solicite, să implore chiar, celor în posibilitate a-i cruta favoarea
mentinerii în serviciul activ până când vor împlini si a doua conditiune de pensionare; iar
conducerea militară superioară, constientă de mizerabila remunerare a pensiilor, nu
poate avea cruzimea să-i refuze, abătându-se astfel de la cerintele reîntinerirei cadrelor,
atât de necesare unei bune încadrări si pentru timp de pace si pentru mobilizare.
Dăinuirea acestei stări este profund defavorabilă intereselor de apărare
natională. Personal sunt poate dintre acei putini camarazi cari, ajutati de soartă, nu
trăesc numai din pensie. Cu o simtitoare obiectivitate, dar si cu toată grija unor
consecinte cari pot fi extrem de grave, nu stiu cum să dau mai insistent alarma,
afirmând că, sub raportul fortei morale, cu ofiteri si subofiteri activi cari văd în
pensionarii maltratati de astăzi perspectiva situatiei lor de mâine nu se poate face, cu
rezultatele asteptate, pregătirea maselor de luptători pentru jertfele supreme, căci,
atunci când recunostinta patriei se surogează, sufletul jertfei se distruge.
Statul n-ar trebui să ciuntească drepturile de precădere în atentiunea sa pentru
fortele de apărare natională, dator fiind să asigure sporirea capabilitătii ofiterilor si
subofiterilor armatei.
Această calitate nu se cultivă însă si nu se sporeste în rândurile militarilor activi
cu un sistem de prigoană a pensionarilor militari, independent de orice consideratiuni si,
la rigoare, chiar simtitoare jertfe bănesti, pensiile militare actuale trebue neapărat si
urgent reaxate. Această reaxare se impune s-o facem, cu atât mai mult cu cât ea poate
fi realizată usor, repede si fără sacrificii bugetare.
Operatiunea organică în chestiune comportă următoarele măsuri capitale, dar
necostisitoare: 1) O lege specială de pensiuni militare, raportată – ca principiu de
bază – la solda militarului activ, în functie de un procent la sută cumpănit pentru o stare
normală a finantelor statului si cari să cuprindă prescriptiuni referitoare si la stări
anormale, ca bunăoară criza actuală; adică, evitând o provocare de sporuri bugetare
atunci când statul nu le poate suporta, scopul legii fiind deocamdată numai eliminarea
cauzelor de nedreptăti, pentru a pune capăt haosului si anarhiei existente din cauza
legei actuale si a dispozitiunilor pentru aplicarea ei, vitrege pensionarilor militari.
2) Separarea conducerii si administratiunii pensiilor militare de Casa generală de
pensii (Ministerul de Finante trecându-le pe seama Ministerului Apărării Nationale).
Pentru a ne putea da seama cu deplină constiintă de necesitatea si posibilitatea
înfăptuirei acestor două măsuri, le vom cerceta mai în detaliu pe fiecare în parte.
3
O LEGE SPECIALĂ DE PENSIUNI MILITARE
Această măsură organică legislativă n-ar fi o inovatie fată de alte tări si nici chiar
pentru tara noastră, întrucât există aiurea, iar la noi, în 1899, ministru de răsboiu fiind
generalul Jak Lahovari, ofiter de stat major foarte cult (fost profesor universitar) si un
excelent organizator, s-a făcut si s-a pus în aplicare prima lege specială pentru
conducerea si administrarea pensiilor militare, prin Ministerul de Răsboiu. Acea lege a
fiintat până în 1902, fără să fi produs vre-un neajuns pentru cineva, fără deficite în
sarcina Statului si fără nemultumiri si plângeri din partea pensionarilor militari, ori
procese în justitie cari astăzi abundă în compartamentul militar de la Casa generală de
pensiuni, unde, în 1902, au fost trecute pentru consideratiuni si scopuri de moment,
nerealizate dealtfel chiar de atunci.
Unificarea conducerii si administrării pensiilor civile si militare concentrându-le la
o singură Casă de pensiuni dependentă de Ministerul de Finante pretindea, pe lângă
avantajul economiei de cheltuieli si simplificarea sistemului de egalare a drepturilor
pensionarilor si armonizarea lor erarhică, toate categoriile de pensionari fiind în mâna
unei singure autorităti. În practică însă, o dispozitiune riguroasă în acest senz nu s-a
luat. Regimuri speciale de pensii pe categorii au fost create de atunci într-una. Chiar
numai în domeniul pensiilor militare avem regimuri si legi speciale pentru jandarmerie,
si aviatie, iar în domeniul civil si eclesiastic avem legi si case speciale pentru pensii la
C.F.R., la Ministerul Sănătătii, la Case autonome, precum si regimurile existente în
provinciile surori, pe cari a trebuit să le mentinem.
Că lucrul este asa si trebuie să rămână astfel face dovadă textul art. 2 din
anteproectul legei generale de pensiuni întocmit anul trecut de de Finante, care stabilea
că intră sub prevederile legei (aceea care se elabora) toate categoriile de pensionari,
afară de acelea cari dispun de legi, regimuri si case de pensiuni proprii cari vor continua
să fiinteze si mai departe asa cum sunt, dacă ele singure nu ar cere trecerea la Casa
generală de pensiuni a Ministerul de Finante.
Prin urmare, regimuri de legi speciale existând, ideia creărei unui precedent prin
o lege specială pentru pensionarii militari este exclusă. Iar facultatea de-a fiinta sau nu
sub regimul unificat, fiind admisă de Ministerul de Finante, cum dovedeste anteproectul
de lege din anul trecut, această facultate nu poate fi interzisă pensionarilor militari.
Vom vedea mai departe si alte temeiuri cari pledează în favoarea acestei mult
asteptate măsuri.
Adevărul, 24 mai 1934, p.5

Problema pensiilor militare la 05.06.1934


Adevărul, 5 iunie 1934, p.5
CRONICA MILITARĂ
Necesitatea legii speciale pentru pensiile militare
de general Alexe Anastasiu
Cu ocazia prezintării unui memoriu cerut de Ministerul de Finante, cu întâmpinări
asupra anteproectului legii generale de pensiuni întocmit de acel minister (Casa
generală de pensiuni) anul trecut, Societatea ofiterilor în rezervă si retragere “Carol al IIlea”,
printr-o declaratie preliminară, arăta că adunarea generală a societătii, constientă
de conditiunile exceptionale sub care trebuie privită si solutionată, prin lege, chestia
pensiilor militare, rămâne nestrămutată în credinta că administrarea deplină a acestor
pensii trebue să se facă neapărat sub autoritatea Ministerului Apărării Nationale si pe
baza unei legi speciale, cum se face si în alte tări si cum s-a mai făcut cu succes, altă
dată, si la noi.
Declaratia aceasta prealabilă a Soc. “Carol al II-lea”, făcând aluzie la starea
precară a pensiilor militare de la război încoace, exprimă o crudă si extrem de
dureroasă realitate.
Dar dacă starea aceasta precară a pensiilor noastre militare ar fi determinată
numai de criza economică si financiară postbelică, este evident că ea n-ar justifica
elaborarea unei legi de pensii speciale pentru militari, întrucât consecintele crizei,
atingând toate categoriile de bugetari, în mod egal si, respectiv, proportional, nu se pot
cere si nici acorda exceptiuni si privilegii. În realitate, însă, nu este numai criza cauza
existentei si gravitătii stării precare în chestiune.
*
Cauza sau mai bine zis cauzele genetice ale stării precare a pensiilor militare
derivă în cea mai mare parte numai din eroarea ce s-a făcut în 1902, când pensiile
militare s-au unificat cu pensiile civile, precum si din crearea prin legea din 1925 si
dispozitiunile de birou pentru aplicarea acestei legi pentru pensionarii militari si
exclusive numai contra lor, a unor conditiuni de tratament pe cât de nedrepte, pe atât de
vexatoare.
Astfel, în 1926, cu ocazia majorării indemnitătii (indemnizatiei, n.n.) de scumpete
a pensiilor, în mod general, cu 25 la sută, în ce priveste pensionarii militari, s-a dispus
2
ca – aplicându-li-se si lor acest coefficient, “suma rezultată să nu întreacă în tot cazul
pentru căpitan de … atâta, pentru maior de … atâta si asa mai departe pentru toate
gradele, adică o limită maximală, pe grade, care nu s-a prevăzut însă pentru nici o altă
categorie de pensionari. De aici a rezultat neajunsul jicnitor că pensiile militare au
rămas inferioare pensiilor civile, nu numai la grade egale, prin asimilare, dar chiar si
decât a unor grade mai mici. Asa de ex., pensia unui învătător, care prin asimilare –
fiind primul grad în erarhia profesoratului de carieră – ar corespunde gradului de
sublocotenent, nu numai că esind la pensie primea mai mult decât un sublocotenent,
locotenent ori chiar căpitan, dar depăsind ierarhia ofiterilor inferiori, primea mai mult si
decât un maior, aliniindu-se pentru cuantumul pensiei cu locotenent-colonelul. Cunosc
personal cazul unei institutoare, cu gradatii, care avea pensia mai mare decât a sotului
ei general.
În ce priveste domeniul pur militar, după cum am arătat în articolul precedent, un
maior are solda mai mare decât pensia unui general, situatie penibilă care însă nu
există în domeniul civil pentru grade similare.
Contrastul nu arată că soldele sunt mari, întrucât în realitate si ele sunt mai mult
decât insuficiente, ci numai spiritul anarhic ce stăpâneste erarhizarea pensiilor militare
si absolut numai această categorie de pensionari.
Alt caz de nedreptate. Pensionarii militari primesc pensii foarte diferentiate între
ele pentru grade si drepturi egale, după data esirei lor la pensie. Astfel, un general
trecut la pensie înainte de 1919 primeste mai putin decât un general esit la pensie după
1919, desi au aceiasi ani de serviciu si au avut aceeasi vârstă la data pensionării.
Această diferentiere este desigur iratională si nedreaptă.
Cerintele existentei, obligatiunile sociale, consideratiunile de prestigiu si de
demnitate corespunzătoare gradului, fiind identice, motivul că unul apartine unei legi de
pensiune mai veche, iar altui unei legi mai nouă, este absolut brutal. Bursa vietii nu
stabileste preturile pietii pentru pensionarii militari, aparte si după data pensionării lor.
Alimentele, îmbrăcămintea, chiriile, medicamentele etc. sunt plătite de pensionari după
cursul pietii de astăzi, nu acel de la data pensionării.
O anomalie strigătoare pentru ofiterii pensionari o formează apoi chestiunea
indemnitătilor, ca adaose la solda activilor cari nefiind supuse retinerii de 10 la sută
pentru pensie, sunt din această cauză nereversibile la pensie.
3
Procedeul este nedrept si neloial, iar practicarea lui păgubeste prestigiul statului
(subl.n.), fată de acei ce nu si-au precupetit viata pentru el, cu mult mai simtitor decât
reprezintă profitul bănesc ce-l poate aduce această măsură.
Înainte de 1916 exista un supliment la solda propriu-zisă a activilor, sub titlul de
indemnitate de activitate, nesupus la retinere si nereversibil la pensie, dar acel
supliment raportat la cuantumul soldei era de circa 9 la sută. Acum la solda propriu-zisă
«brută» se dau vreo 4 indemnităti, cari în total depăsesc o treime din cuantumul soldei,
iar pensia se calculează numai asupra soldei bruto, după ce se mai deduc si cei 10 la
sută, retinerea pentru pensie, desi pensionarii militari au plătit-o si ei fiind activi.
Când procedeul se va schimba si se va fixa pentru stabilirea pensiei un procent
general de atâta la sută din salar pentru civili si, prin consecintă, pentru militari, măsura
va fi dezastruoasă pentru acești din urmă. Functionarii civili n-au asemenea
indemnităti, iar sporurile create la salarul lor prin «gradatii» fiind supuse la retineri sunt
reversibile la pensii.
Este nevoie prin urmare de o lege specială, care să prevadă că pensia militarilor
se referă la retributia lunară ce primesc, sub orice titlu, indemnitătile fiind supuse la
retinerea pentru pensie si deci reversibile la pensie.
Se pretinde că prin o nouă lege generală de pensiuni toate nedreptătile,
anomaliile si vitregiile semnalate de pensionarii militari se vor înlătura, stabilindu-se un
regim uniform, egal si echitabil pentru toti, corespunzător drepturilor respective. O
asemenea lege mai toate guvernele de la 1926 încoace au anuntat-o, iar unele au
dispus chiar pregătirea ei, dar n-au înfăptuit-o încă si afirmăm că nu vor putea-o înfăptui
curând, chiar dacă vor tine sincer si hotărât s-o facă. Motivul: o nouă lege a pensiilor
trebue să stabilească neapărat normalizarea lor. Or, normalizarea pensiilor, fără o
prealabilă normalizare a salariilor, este inoperantă, exclusă; iar normalizarea salariilor
este o măsură, dacă nu imposibil de realizat, în tot cazul o operatiune extrem de dificilă
si de lungă durată.
Este drept că în 1902 s-a putut stabili o asimilare a erarhiei civile cu erarhia
militară, uniformizând salariile functionarilor statului prin referire la gradele si soldele
militare; ceea ce a înlesnit si o echitabilă aplicare aplicare a legei generale a pensiilor
din acel an. Dar de la 1902 până astăzi, lucrurile sau, mai bine zis, situatiunile s-au
schimbat profund. După războiu mai cu seamă, în domeniul functionăresc civil s-au
creat trepte intermediare aproape pentru fiecare grad erarhic de port si functiune. Asa
de ex. înainte vreme exista la functionarii civili erarhia aceasta: sef de biurou, sef
4
serviciu si director. Demnitatea de director general era limitată numai la câteva institutii.
După 1902 s-a generalizat functiunea de director general la toate ministerele si unele
autorităti si servicii, de stat, judetene si chiar comunale urbane, mai înfiintându-se
treptat si posturi de subdirectori generali, subdirectori, subsefi de servicii si subsefii de
birouri etc., iar pentru fiecare post s-au creat câte două, trei si patru trepte ca de ex.
impiegat cl. I, II, III, IV, sef de biurou principal, sef de birou de cl. I, II, III si asa mai
departe. Caracteristica acestor creatiuni fiind că nu există în mod identic la toate
departamentele autoritătilor si serviciilor (caselor) autonome ; iar conditiunile de numire,
înaintare si salarizare a functionarilor de la unele din aceste compartimente
functionăresti depinzând de titluri academice si tehnice de specialitate cari nu există la
altele, este evident că un sef de biurou, de serviciu ori director de la sănătate, de la
culte, de la industrie etc. nu este totuna cu corespondentul său de la un compartiment
functionăresc, unde nu se cer titlurile si probele cerute celorlalti. Soldele fortuit diferă,
iar nivelarea lor ar însemna pentru titrati o deposedare nedreaptă si ofensatoare.
Raportând apoi functiunile acestea la erarhia militară si stabilind că seful de birou se
asimilează gradului de căpitan, seful de serviciu unui maior, directorul unui colonel, iar
directorul general unui general, cu cine asimilezi, la treaptă erarhică pe subdirectori si
titularii de diferite grade: principal, de cl. I ,II, III etc. ?
Cine si când va realiza oare o înteleaptă si justă armonizare ?
Pentru pensionarii militari însă armonizarea pensiilor se poate face fără nici o
dificultate, întrucât soldele militarilor sunt perfect armonizate. Un căpitan, un maior,
colonel etc. din orice armă, serviciu sau garnizoană ar fi si din orice comandament ar
face parte, având si autoritate si soldă si drepturi egale. Prin simpla raportare a pensiilor
militare la solde, în baza unui coeficient la sută, egal pentru toti, se obtine armonizarea
si se pune capăt stării haotice si anarhice. Iată de ce este necesară o lege specială
pentru pensiile militare. O cere nu numai dreptatea, dar si logica.
Sursa: Adevărul, 5 iunie 1934, p.5